Thuja, cunoscuta si sub numele de Arborele Vietii, este una dintre cele mai populare plante folosite pentru garduri vii datorita cresterii sale rapide, frunzisului dens si rezistentei impresionante la conditiile climatice dificile.
Una dintre cele mai mari atractii ale Thujei este capacitatea sa de a rezista la temperaturi scazute, la poluare urbana si la diverse tipuri de sol, ceea ce o face potrivita atat pentru gradinile urbane, cat si pentru cele din zonele rurale. In plus, varietatile sale diverse – cum ar fi Thuja Smaragd, Golden Smaragd sau Brabant – permit gradinarilor sa aleaga specia ideala in functie de preferintele estetice si de spatiul disponibil.
In continuare vei descoperi tot ce trebuie sa stii despre cresterea, ingrijirea si utilizarea Thujei in gradina ta. Vom explora impreuna beneficiile sale, metodele corecte de plantare, ingrijirea adecvata, taierea, dar si prevenirea bolilor si a daunatorilor. Acest ghid iti va oferi toate informatiile esentiale pentru a avea o Thuja sanatoasa si frumoasa pe termen lung.
Intrebari frecvente despre Thuja
Ce distanta trebuie lasata intre plante pentru un gard viu dens?
Este thuja toxica pentru oameni si animale?
Cum se poate preveni ingalbenirea frunzelor?
Se poate planta thuja langa alte specii de arbori si arbusti?
Ce este Thuja? Caracteristici generale
Thuja, cunoscuta si sub numele de Arborele Vietii, este un conifer peren cu frunzis dens, fiind utilizat frecvent pentru garduri vii si peisagistica. Aceasta planta impresioneaza prin aspectul sau elegant, cresterea rapida si capacitatea de a oferi un ecran natural perfect pentru intimitate si protectie impotriva vantului.
Originara din America de Nord si Asia de Est, Thuja a fost adoptata in gradinile europene datorita rezistentei sale la frig si intretinerii reduse. Popularitatea sa se datoreaza faptului ca poate fi folosita atat in amenajarile peisagistice clasice, cat si in gradinile moderne, oferind un fundal verde luxuriant pe tot parcursul anului.
Thuja face parte din familia Cupressaceae, o grupa de conifere care a evoluat acum milioane de ani. Stramosii acestor arbori dateaza din perioada Jurasicului, cand clima era mai calda si umeda, favorizand raspandirea coniferelor pe tot globul. In timpul Erei Tertiare, speciile de Thuja s-au adaptat la conditii mai reci, dezvoltand o rezistenta crescuta la frig si uscaciune. Aceste adaptari le-au permis sa supravietuiasca glaciatiunilor si sa se diversifice in regiuni temperate, devenind astazi un element comun in padurile din America de Nord si Asia de Est.
De-a lungul istoriei, tuia a avut mai multe utilizari practice, medicale si simbolice in diferite culturi.
In America de Nord, triburile indigene, in special cele din regiunea Marilor Lacuri si de pe coasta de vest, foloseau ramurile si scoarta de tuia pentru tratarea infectiilor respiratorii, ranilor si inflamatiilor. Ceaiul preparat din frunze era utilizat ca remediu impotriva scorbutului, datorita continutului ridicat de vitamina C.
In Europa, tuia a fost adesea asociata cu simbolismul religios si spiritual. In Evul Mediu, era considerata o planta sacra, iar ramurile erau folosite in ritualuri de purificare si in protectia locuintelor impotriva energiilor negative.
In China si alte regiuni asiatice, tuia a fost folosita in medicina traditionala pentru tratarea problemelor pielii, inflamatiilor si afectiunilor sistemului respirator.
Din punct de vedere practic, lemnul de tuia, datorita rezistentei sale la putrezire, a fost folosit la constructia de barci, acoperisuri si obiecte de uz casnic. In prezent, uleiurile esentiale extrase din frunzele de tuia sunt utilizate in industria cosmetica si in aromaterapie pentru proprietatile lor antiseptice si revigorante.
Specii si varietati de Thuja
Genul Thuja include mai multe specii, insa cele mai populare in gradinile din Romania sunt:
Thuja occidentalis – Cea mai raspandita specie, apreciata pentru aspectul sau conic si frunzisul de un verde intens. Este adesea folosita pentru garduri vii datorita cresterii compacte si rezistentei ridicate.
Thuja plicata – Cunoscuta si sub denumirea de "Cedru rosu vestic", aceasta varietate are un frunzis mai delicat si o crestere mai rapida decat Thuja occidentalis.
Thuja orientalis – Mai putin intalnita, aceasta specie este apreciata in special pentru forma sa ornamentala si utilizarile decorative in gradini asiatice.
Cele mai populare varietati de Thuja pentru gradina
Daca vrei sa plantezi Thuja in gradina, alegerea varietatii potrivite este esentiala. Fiecare varietate are caracteristici unice in ceea ce priveste culoarea, viteza de crestere si inaltimea maxima.
Thuja Smaragd – Una dintre cele mai populare optiuni, apreciata pentru cresterea compacta si frunzele de un verde intens pe tot parcursul anului. Are o crestere moderata, de aproximativ 10-15 cm pe an, si poate atinge 5 metri inaltime, fiind ideala pentru garduri vii ingrijite.
Thuja Golden Smaragd – O varietate spectaculoasa, asemanatoare cu Smaragd, dar cu frunzis galben-auriu, ceea ce o face o alegere ideala pentru cei care vor un aspect mai decorativ.
Thuja Brabant – Creste mult mai rapid decat Smaragd, avand un ritm de dezvoltare de pana la 30 cm pe an si putand ajunge pana la 20 de metri inaltime. Este o alegere excelenta pentru garduri vii inalte care ofera un grad ridicat de intimitate.
Thuja Columna – Are un port mai ingust si vertical, fiind ideala pentru spatii restranse, unde este necesar un gard viu compact, dar elegant.
Caracteristici botanice ale Thujei
Pentru a intelege mai bine nevoile si comportamentul acestei plante, este important sa cunoastem principalele sale caracteristici:
Tipul de frunze: Thuja are frunze solzoase, mici si suprapuse, care formeaza un frunzis dens si compact.
Culoarea frunzisului: In functie de varietate, poate varia de la verde intens la galben-auriu.
Flori si conuri: Thuja produce flori mici si discrete, de culoare galben-verzui, care se transforma ulterior in conuri maro-rosiatice, de aproximativ 1 cm lungime.
Viteza de crestere: In functie de specie si conditiile de mediu, cresterea poate varia de la 10 cm pana la 30 cm pe an.
Longevitate: Daca este ingrijita corect, Thuja poate trai peste 100 de ani, fiind o alegere durabila pentru gradina.
Beneficiile cultivarii Thujei in gradina
Thuja este o alegere populara pentru gradini datorita numeroaselor sale avantaje. Cresterea rapida, frunzisul dens si intretinerea redusa o fac ideala pentru diverse utilizari, de la garduri vii la elemente decorative.
Intimitate si protectie naturala
Unul dintre principalele motive pentru care thuja este plantata in gradini este capacitatea sa de a forma rapid un ecran natural impotriva privirilor indiscrete. Datorita cresterii dese si a capacitatii de a atinge inaltimi mari, aceasta planta ofera o bariera eficienta impotriva vantului, prafului si zgomotului. In orase, gardurile vii din tuia sunt utile pentru a separa gradinile de drumurile aglomerate sau de vecini.
Rezistenta la conditii climatice extreme
Thuja este una dintre cele mai rezistente specii de conifere. Poate suporta temperaturi foarte scazute fara a avea nevoie de protectie suplimentara pe timp de iarna. In plus, se adapteaza bine la perioadele de seceta moderata si tolereaza bine poluarea urbana, ceea ce o face potrivita atat pentru gradinile din zonele rurale, cat si pentru cele din orase.
Crestere rapida si intretinere redusa
Spre deosebire de alte plante de gard viu, thuja creste relativ repede, cu un ritm de pana la 30 cm pe an, in functie de varietate. Nu necesita tunderi frecvente si isi mentine forma naturala chiar si fara interventii regulate. Cu toate acestea, taierile periodice ajuta la pastrarea unei forme compacte si uniforme.
Versatilitate in amenajarile peisagistice
Thuja nu este folosita doar pentru garduri vii, ci si ca planta solitara sau in combinatie cu alte specii decorative. Poate fi modelata usor prin tundere, fiind utilizata in arta topiara pentru a crea forme ornamentale. De asemenea, este potrivita pentru a fi plantata in ghivece mari, decorand terase sau alei.
Contributie la echilibrul ecologic
Datorita frunzisului sau dens, thuja ofera adapost pentru pasari si alte mici vietati. In plus, contribuie la purificarea aerului, retinand particulele de praf si poluare. Pe langa beneficiile estetice si practice, aceasta planta ajuta si la mentinerea unui microclimat placut in gradina.
Thuja este, asadar, o alegere excelenta pentru cei care doresc o planta cu multiple beneficii, usor de intretinut si adaptabila la diverse conditii de mediu. In capitolul urmator vom discuta despre pasii corecti pentru plantarea si ingrijirea acestei specii.
Cum sa plantezi Thuja: Ghid pas cu pas
Plantarea corecta a thujei asigura o crestere sanatoasa si o dezvoltare armonioasa a plantei. Momentul ideal pentru plantare este primavara sau toamna, cand temperaturile sunt moderate, iar radacinile se pot fixa mai usor in sol.
Alegerea locului potrivit: Thuja prefera locurile insorite sau semi-umbrite, unde primeste suficienta lumina pentru o dezvoltare optima. Solul ideal este bine drenat, usor acid sau neutru, bogat in substante nutritive.
Ce pamant trebuie la tuia, cum se pregateste solul si plantarea: Pentru a planta thuja, se sapa gropi de aproximativ 40-50 cm adancime si se adauga un strat de compost sau ingrasamant pentru conifere. Daca se planteaza un gard viu, distanta dintre plante trebuie sa fie de 50-70 cm, in functie de varietate. Se asaza radacina in groapa, se acopera cu pamant si se preseaza usor pentru a elimina pungile de aer.
Udarea si ingrijirea dupa plantare: Imediat dupa plantare, thuja trebuie bine udata pentru a ajuta radacinile sa se prinda. In primele luni, udarea regulata este esentiala, mai ales in perioadele secetoase. Solul trebuie mentinut usor umed, dar fara stagnare de apa.
Protejarea plantelor tinere: In primii ani, thujele tinere pot fi protejate de inghetul extrem sau vanturile puternice prin mulcirea solului cu scoarta de pin. De asemenea, in regiunile cu ierni grele, ramurile pot fi legate usor pentru a preveni deformarea sub greutatea zapezii.
Plantarea corecta este primul pas pentru a avea un gard viu sanatos si frumos. In urmatorul capitol vom vedea cum sa ingrijim thuja pentru a-i mentine aspectul dens si verde pe tot parcursul anului.
Ingrijirea si intretinerea Thujei
Thuja este o planta usor de intretinut, dar cateva masuri de ingrijire o vor ajuta sa se dezvolte sanatos si sa isi mentina frunzisul dens si verde.
Udarea corecta: In primele luni dupa plantare, thuja trebuie udata regulat, mai ales in perioadele secetoase. Ulterior, are nevoie de apa doar in verile foarte calde sau iernile secetoase. Este important sa se evite excesul de apa, deoarece radacinile pot putrezi in solurile slab drenate.
Ce ingrasamant se foloseste la tuia: Pentru o crestere viguroasa, thuja trebuie fertilizata primavara, folosind compost sau ingrasaminte speciale pentru conifere. O fertilizare moderata sustine sanatatea plantei si intensifica culoarea frunzelor.
Taierea si toaletarea: Thuja tolereaza foarte bine tunderea, iar pentru mentinerea unei forme compacte, se recomanda doua taieri pe an: una la sfarsitul lunii iunie si alta la inceputul lunii septembrie. Nu trebuie taiat prea mult din lemnul vechi, deoarece thuja nu regenereaza lastari din acele zone.
Protectia impotriva daunatorilor si bolilor: Thuja este rezistenta, dar poate fi afectata de paduchi, acarieni sau ciuperci. Daca apar ingalbeniri neuniforme, acestea pot indica o problema de udare sau un atac fungic. Tratamentele cu fungicide sau insecticide naturale pot preveni si combate aceste probleme.
Ingrijirea regulata ajuta thuja sa ramana sanatoasa si sa-si pastreze aspectul ornamental pentru multi ani.
Boli si daunatori ai Thujei: Cum sa le previi si tratezi
Desi thuja este o planta rezistenta, poate fi afectata de boli si daunatori care ii compromit aspectul si sanatatea. Identificarea timpurie si aplicarea corecta a tratamentelor ajuta la mentinerea unui gard viu verde si sanatos.
Boli frecvente ale thujei
- Fainarea – Apare sub forma de pete albe pe frunze si poate fi prevenita prin tundere corecta si aerisirea plantelor.
- Putregaiul radacinilor – Este cauzat de excesul de apa si solul slab drenat. Udarea moderata si drenajul bun sunt esentiale.
- Rugina coniferelor – Determina ingalbenirea frunzelor si caderea acestora. Se poate combate cu fungicide adecvate.
Daunatori care ataca thuja
- Minierul thujei – O larva care distruge frunzele, determinand uscarea acestora. Se combate cu insecticide specifice.
- Paduchii de conifere – Se hranesc cu seva plantei si pot provoca ingalbenirea frunzisului. Tratamentele cu ulei horticol ajuta la eliminarea lor.
- Acarienii – Provoaca pete maronii si uscarea frunzelor. Se previn prin udari regulate si aplicarea de solutii naturale impotriva acarienilor.
Pentru a preveni bolile si daunatorii, thuja trebuie plantata intr-un sol bine drenat, taiata regulat si inspectata periodic.
Thuja vs. alte plante pentru gard viu: Care este cea mai buna alegere?
Alegerea plantei potrivite pentru un gard viu depinde de factori precum viteza de crestere, rezistenta la conditiile climatice si necesarul de intretinere. Thuja este una dintre cele mai populare optiuni, dar exista si alte specii care pot fi considerate in functie de preferintele fiecarui gradinar.
Thuja vs. Chiparos Leyland
- Thuja are o crestere mai lenta, dar mai compacta, formand un gard viu dens fara tunderi frecvente.
- Chiparosul Leyland creste mai rapid, dar necesita tunderi regulate pentru a nu deveni prea voluminos.
- Ambele sunt rezistente la frig si seceta.
Thuja vs. Laur
- Laurul este o planta cu frunze late, oferind un aspect diferit fata de thuja. Este mai sensibil la ger puternic, necesitand protectie iarna. In schimb, are o crestere viguroasa si ofera un aspect mai decorativ.
Thuja vs. Ienupar
- Ienuparul este mai rustic si mai rezistent la seceta decat thuja. Are un aspect mai divers, existand varietati taratoare si columnare. Necesita mai putina ingrijire, dar nu ofera un gard viu la fel de compact.
In concluzie, thuja este o alegere excelenta pentru un gard viu cu intretinere minima si aspect uniform, dar pentru cei care doresc crestere mai rapida sau un alt tip de frunzis, alternativele precum chiparosul Leyland sau laurul pot fi luate in considerare.
Utilizari creative ale Thujei in amenajarea gradinii
Thuja este atat o planta practica pentru garduri vii, cat si un element decorativ versatil, care poate fi integrat in diverse stiluri de gradina. De la gradini formale la cele naturale, thuja poate fi combinata cu alte plante pentru a crea aranjamente armonioase si atractive.
Thuja ca gard viu decorativ
Cel mai frecvent, thuja este folosita pentru garduri vii, insa poate fi integrata in designul gradinii in moduri creative. Pentru un efect estetic deosebit, se poate combina cu:
- Lavanda (Lavandula angustifolia) – contrasteaza frumos cu verdele intens al thujei si adauga culoare si parfum gradinii.
- Hortensii (Hydrangea arborescens) – ofera un contrast elegant prin inflorescentele mari si delicate, care inmoaie rigiditatea gardului viu.
- Trandafiri cataratori (Rosa sp.) – plantati langa un gard de thuja, acestia creeaza o combinatie spectaculoasa intre frunzisul dens si florile romantice.
Thuja in gradini de inspiratie mediteraneana
Desi thuja este mai des folosita in gradinile cu stil clasic, poate fi integrata si in amenajari de inspiratie mediteraneana. Pentru un astfel de efect, se poate planta alaturi de:
- Ienupar tarator (Juniperus horizontalis) – adauga un strat de vegetatie joasa, creand un efect natural.
- Cimisir (Buxus sempervirens) – poate fi modelat in forme geometrice, completand eleganta thujei.
- Oleandru (Nerium oleander) – in climate mai blande, oleandrul adauga flori spectaculoase si contrasteaza cu frunzisul verde al thujei.
Thuja ca planta solitara sau in ghivece mari
Thuja poate fi folosita si ca planta solitara, plantata in mijlocul unei peluze sau intr-un colt al gradinii pentru a atrage atentia asupra sa. In gradinile de dimensiuni mai mici, se poate cultiva in ghivece mari, alaturi de:
- Ierburi ornamentale (Miscanthus sinensis, Pennisetum alopecuroides) – adauga miscare si textura in decor.
- Flori perene cu inflorire de lunga durata, precum echinacea sau rudbeckia – ofera un contrast cromatic puternic.
Thuja in aranjamente cu pietre si elemente decorative
In gradinile moderne sau zen, thuja poate fi combinata cu pietre decorative, fantani sau sculpturi din lemn. Pentru un efect echilibrat, se poate planta langa:
- Artari japonezi (Acer palmatum) – adauga un accent de culoare spectaculos, mai ales in toamna.
- Rocarii cu suculente si sedum – creeaza un contrast intre frunzisul dens al thujei si formele joase ale plantelor suculente.
Thuja in liziere si perdele de protectie
Thuja poate face parte dintr-o liziera mixta care protejeaza terenurile agricole sau gradinile de vant si praf. In astfel de combinatii, se pot folosi specii variate pentru a adauga diversitate si functionalitate:
- Mesteacan (Betula pendula) – adauga eleganta prin trunchiul alb si frunzisul delicat, oferind contrast fata de verdele dens al thujei.
- Salcam (Robinia pseudoacacia) – imbogateste solul prin fixarea azotului si adauga parfum prin florile sale albe.
- Artar de camp (Acer campestre) – asigura un contrast cromatic sezonier si diversifica structura perdelei vegetale.
Aceasta combinatie permite o tranzitie armonioasa intre diferite inaltimi si tipuri de frunzis, creand o liziera eficienta si estetica.
Thuja in combinatie cu arbusti decorativi pentru garduri vii mixte
In locul unui gard viu format doar din thuja, o combinatie de mai multe specii poate aduce mai multa culoare si dinamism gradinii. Unele plante potrivite pentru garduri vii mixte includ:
- Liliac (Syringa vulgaris) – ofera un contrast frumos prin florile parfumate din primavara si toamna.
- Dracila (Berberis thunbergii) – adauga un strop de culoare prin frunzisul rosiatic si fructele decorative.
- Forsythia (Forsythia intermedia) – infloreste spectaculos primavara, luminand gardul viu cu flori galbene.
- Photinia (Photinia fraseri ‘Red Robin’) – frunzele tinere rosii creeaza un contrast frumos cu verdele thujei.
- Catina (Hippophae rhamnoides) – adauga valoare ecologica, oferind fructe bogate in vitamine pentru pasari si oameni.
Aceste combinatii creeaza un gard viu mai natural, care atrage polenizatori si pasari, imbogatind biodiversitatea gradinii.
Thuja in aranjamente cu alte conifere si foioase
Pentru un efect deosebit, thuja poate fi plantata alaturi de conifere cu forme si culori variate:
Pin negru (Pinus nigra) – adauga volum si creeaza un peisaj montan autentic.
Ienupar (Juniperus communis) – ofera textura si este foarte rezistent la conditii dificile.
Tisa (Taxus baccata) – are un aspect elegant si poate fi modelata usor.
Molid argintiu (Picea pungens ‘Glauca’) – contrasteaza spectaculos prin nuantele sale albastrui.
Daca se doreste o combinatie cu foioase decorative, se pot adauga:
Artar japonez (Acer palmatum) – frunzele sale rosii sau aurii adauga o nota exotica.
Magnolie (Magnolia soulangeana) – ofera o inflorire impresionanta primavara.
Castan comestibil (Castanea sativa) – adauga valoare functionala prin fructele sale.
Aceste combinatii asigura interes vizual pe tot parcursul anului si creeaza un echilibru natural intre conifere si foioase. Thuja, folosita inteligent in combinatie cu alte specii, poate transforma o gradina intr-un spatiu dinamic si estetic. Dati curs liber imaginatiei dvs.!
Intrebari frecvente despre Thuja
Cat de repede creste thuja?
Rata de crestere variaza in functie de specie. Thuja Smaragd creste intre 10 si 15 cm pe an, in timp ce Thuja Brabant poate ajunge la 30 cm pe an.
Ce distanta trebuie lasata intre plante pentru un gard viu dens?
Distanta recomandata este de 50-70 cm intre plante, in functie de varietate.
Este thuja toxica pentru oameni si animale?
Da, frunzele si ramurile contin substante toxice care pot irita pielea si sunt periculoase daca sunt ingerate de animale sau copii.
Cum se poate preveni ingalbenirea frunzelor?
Ingalbenirea poate fi cauzata de udare excesiva, sol slab drenat sau deficiente de nutrienti. Se recomanda verificarea solului si aplicarea unui ingrasamant pentru conifere.
Se poate planta thuja langa alte specii de arbori si arbusti?
Da, thuja se combina bine cu conifere precum molidul argintiu, ienuparul sau pinul, dar si cu arbusti decorativi precum liliacul sau forsythia.
Thuja este una dintre cele mai versatile si apreciate plante pentru gradini, oferind un echilibru perfect intre estetica si functionalitate. Datorita frunzisului sau dens, cresterii compacte si rezistentei la conditii climatice dificile, este o alegere excelenta atat pentru garduri vii, cat si pentru amenajari peisagistice complexe.
Daca esti in cautarea celor mai bune varietati de thuja si produse pentru ingrijirea lor, exploreaza oferta Verdena.ro. De asemenea, te invitam sa citesti alte articole de pe blog pentru mai multe sfaturi utile despre ingrijirea plantelor si amenajarea gradinii.
Daca ai experiente cu thuja sau intrebari suplimentare, lasa-ne un comentariu! Ne-ar placea sa aflam cum ai integrat aceasta planta in gradina ta!
Stiai ca?
- Denumirea de „Arborele Vietii” pentru Thuja provine din traducerea termenului latin Arbor vitae, atribuit initial speciei Thuja occidentalis. Aceasta denumire a fost folosita pentru prima data in secolul al XVI-lea de catre exploratorii europeni care au descoperit aceasta planta in America de Nord.
Se crede ca numele a fost dat de Jacques Cartier, un explorator francez care, in timpul expeditiei sale din 1535-1536, a invatat de la triburile indigene ca un decoct din frunzele de thuja poate trata scorbutul. La acea vreme, marinarii sufereau de aceasta boala din cauza lipsei de vitamina C, iar utilizarea frunzelor de thuja le-a salvat viata. Din acest motiv, planta a fost numita „Arborele Vietii”, datorita proprietatilor sale vindecatoare.
Pe langa acest aspect medicinal, tuia a fost asociata de-a lungul timpului cu longevitatea si protectia, deoarece este un conifer peren care isi pastreaza frunzisul verde tot anul. In diverse culturi, a fost folosita in ritualuri religioase si spirituale, fiind considerata un simbol al imortalitatii si al echilibrului natural.
- Tuia poate trai sute de ani : Desi in gradini este folosita in principal ca gard viu, in salbaticie anumite specii de Thuja pot atinge varste impresionante, de peste 800 de ani. Un exemplu este Thuja plicata (cedrul rosu vestic), care se gaseste in padurile vechi din America de Nord.
- Mirosul sau are proprietati calmante: Frunzele si lemnul de tuia contin uleiuri esentiale cu arome intense si proaspete, care au fost utilizate in aromaterapie pentru relaxare si combaterea stresului. Unele culturi foloseau crengutele de tuia in ritualuri de purificare a locuintei.
- Frunzele de tuia sunt toxice daca sunt ingerate: Desi planta este folosita in scopuri ornamentale si a avut in trecut utilizari medicinale, frunzele contin tuiona, o substanta toxica care poate afecta sistemul nervos si ficatul in cantitati mari. Din acest motiv, trebuie evitata ingerarea accidentala de catre copii sau animale.
- Are o mare importanta in peisagistica datorita formei sale regulate: Tuia este una dintre putinele conifere care pot fi taiate in forme geometrice perfecte, fiind folosita in arta topiara pentru a crea sculpturi verzi in gradini formale.
- Tuia absoarbe poluarea si purifica aerul: Aceasta planta este folosita adesea in orase deoarece retine particulele de praf si filtraza aerul poluat, contribuind la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.
Tuia nu este doar o planta ornamentala, ci o specie fascinanta, cu o istorie bogata si multiple beneficii pentru mediu si oameni.